Prima femeie ministru din România

Femei Remarcabile ale României – Florica Bagdasar

Florica Bagdasar, prima femeie ministru din România. Probabil mai bine cunoscută în medicină, ea este o figură importantă a comunismului timpuriu românesc, deși nu a fost atât de notorie precum Anna Pauker, a fost singura femeie din delegația României la Congresul de Pace de la Paris, după cel de-al Doilea Război Mondial.

Prima femeie ministru din România

Prima femeie ministru din România

Sursă foto

S-a născut în 1901, la 24 ianuarie în comuna Bitolia-Monastir, din Macedonia, tatăl ei fiind iginerul Sterie Ciumetti, macedoromân. În 1925 termină facultatea de Medicină din București și lucrează ca medic intern și extern  la Așezămintele Brâncovenești. Îl cunoște pe viitorul soț în studenție și îi va fi alături până la moartea acestuia.

După căsătoria cu Dumitru Bagdasar pleacă la specilaizare un SUA, în 1927, unde Bagdasar vrea să se specializeze în neurochirurgie, un concept nou la acea vreme. Au lucrat la spitalul „Peter Bent Brigham“ din Boston, în clinica fondatorului Neurochirurgiei mondiale Harvey Cushing. Prin același doctor obține una dintre bursele extrem de rare, Rockefeller. După terminarea specializării se întorc în țară unde lucrează în provincie, în Jimbolia și în Cernăuți, pentru a reveni în final în capitală unde îl asistă și îl susține pe soțul tău (mai multe delatii găsiți și aici).

Odată cu venirea comuniștilor la putere Dr. Dimitrie Bagdasar este cooptat în rândul acestora după ce ajută mai multți ilegaliști. Amandoi soții având puternice convingeri socialist democrate, au fost seduși de visul utopic pe care comunismul îl promitea fără să își dea seama de ce avea să urmeze. Nu voi intra în detalii deoarece acestea au fost tratate cu multe detalii în articolul amintit mai sus. După moartea prematură a soțului, Florica Bagdasar este convinsă să ocupe postul său astfel ea devine prima femeie ministru din țara noatră: între anii: decembrie 1946 – 29 decembrie 1947; 30 decembrie 1947 – 14 aprilie 1948; 15 aprilie 1948 – 21 ianuarie 1951. Mai multe detalii găsiți și aici.

Între 1946 si 1951, Florica bagdasar a fost depitat de Tulcea în Marea Adunare Națională, folosindu-se de aceasta demnitate, ea a inițiat un program pilot pentru eradicarea malariei, care explodase în acea vreme în țara noastră. Imaginea îării era una dezolantă, sate întregi începeau să migreze în alte regiuni iar mortalitatea creștea tot mai mult. A fost creat astfel un centru sanitar permanen deservit de 9 specialiști și 36 de centre rurale, deservite de 12 medici și 37 de surori și un dispensar mobil polivalent deservit de patru medici. În campanie au fost antrenați 1500 de persoane. Acest program pilot a servit mai apoi ca exemplu în lupta împotriva prevenirii gușii endemice în Valea Jiului.

În iarna lui 46-47 fometea a atins proporții catastrofale în Moldova, rezervele de aliente erau epuizate. Pentru aceasta Florica bagdasar cere aprobabrea pentru a cere sprijimul americanilor. Aprobabrea i se da cu greu, iar în cele din urmă Florica Bagdasar ia legătura cu Burton Berry, liderul corpului diplomatic american din România. Președintele american Harry S. Truman ordonă ca una dintre navele care transporta 4500 de tone de rații și 2500 de tone de fasole militarilor americani din Mediterană șă ducă alimentele în portul Constanța pentru a ajuta populația. Pentru același scop, de a îmbunătății situația copiilor din România Florica Bagdasar pleacă la Stockholm, unde obține ajutorul Crucii Roșii și a Organizației Umanitare ”Salvați Copii”. Puțin după aceea în presă încep să apară articole defăimătoare la adresa ei, semn că devenise un ghimpe în coastele partidului. Iar la câteva zile este eliminată din fucția de ministru și de Director al Centrului de sănătate mintală. La 6 septembrie 1951 este arestată de organele Ministerului de Interne, colaboratoarea ei, Florica Niculescu, eliberată mai apoi după 27 de luni. Aceasta mărturisește într-un articol intitulat: „Arestarea Abecedarului – amintirile Floricăi Niculescu“, apărut la 12 decembrie 2010 în revista „22“, apreciata colaboratoare a dr. Florica Bagdasar la Centrul de igienă mintală scrie: „La 10 octombrie 1953 sunt eliberată. La cererea mea de încadrare în învăţământ [licenţiată în litere şi filosofie, în 1939], mi se răspunde: «Nu avem posturi pentru dumneavoastră». Interdicţia de a lucra în şcoli a durat aproape 10 ani… Abia în martie 1960 sunt încadrată. Eram însă mereu controlată «să vadă cum examinez copiii». M-am pensionat în 1968. Am fost ţinută departe de şcoală în anii cei mai buni pentru activitate. Între 1951 şi 1960, când aveam 40–50 de ani. În 1989, am fost sfătuită să nu fac proces pentru ceea ce mi se întâmplase, aproa­pe 10 ani de excludere din învăţământ şi refuzarea dreptului la muncă, dintre care doi în beciurile CC-ului. Comuniştii nu mi-au tăiat capul, dar m-au anihilat profesional. Pentru ce am fost închisă, mă întreb şi azi, în 2010, la cei 100 de ani ai mei“

Între timp Dr. Florica Bagdasa suferă de absces pulmonar, pe care îl supraviețuiește, iar după moartea lui Stalin, este oarecum reabilitată, oferiindu-se un loc de vicepreședintă la Crucea Roșie, începând din 1957.

În urma unui accident vascular Florica Bagdasar moare la 19 decembrie 1978. Fiica sa, Alexandra se întoarce în țară pentru a-i fi alături, împreună cu soțul ei de atunci, Saul Below. Cu această ocazie el va scrie romanul ”Iarna decanului”, plasat în Bucureștii de după marele cutremur. Desigur cartea este interzisă în România ceaușistă iar cărțile precedente ale autorului sunt retrease din biblioteci.

Ce le amintește astăzi Bucureștenilor de soții Bagdasar este o placă comemorativă situată pe Strada Speranței, nr.13, București, Sector 2.

Florica bagdasar împreună cu tatăl și frații săi într-o fotografie de familie

Florica Bagdasar împreună cu tatăl și frații săi într-o fotografie de familie

Dimitrie și Florica Bagdasar, proapăt căsătoriți, 1927

Dimitrie și Florica Bagdasar, proapăt căsătoriți, 1927

Drimitrie şi Florica Bagdasar în Irlanda în 1928

Drimitrie şi Florica Bagdasar în Irlanda în 1928

 

Florica Bagdasar 13

Florica Bagdasar 05

Sotii bagdasar și fiica Alexandra în 1939

Sotii Bagdasar și fiica Alexandra în 1939

Alexandra Bagdasar, poartă un constum de pilor dăruit de un pacient al tatălui său

Alexandra Bagdasar, poartă un constum de pilor dăruit de un pacient al tatălui său

Florica Bagdasar 12

Florica Bagdasar 04

Florica Bagdasar 09

 

Florica Bagdasar 10

Gheorghe Gheorghiu –Dej, Gh. Tătărăscu, Florica Bagdasar, membrii delegaţiei guvernamentale române la Conferinţa de Pace de la Paris în drum spre Capitală, la mitingul din Gara Predeal, unde a luat cuvântul Florica Bagdasar. (21.09.1946). [Fotografia #FA040] „Fototeca online a comunismului românesc”, precum şi cota arhivistică. - Cota: 40/1946

Gheorghe Gheorghiu –Dej, Gh. Tătărăscu, Florica Bagdasar, membrii delegaţiei guvernamentale române la Conferinţa de Pace de la Paris în drum spre Capitală, la mitingul din Gara Predeal, unde a luat cuvântul Florica Bagdasar. (21.09.1946).
[Fotografia #FA040]
„Fototeca online a comunismului românesc”, precum şi cota arhivistică. – Cota: 40/1946

Mrs. Florica Bagdasar, wife of the former minister of the Health of Romania, was re-elected at the Romanian elections and is seen being interviewed in Bucharest, Romania, on Dec. 5, 1946, after the result had been declared. She will now occupy her husband’s post as Minister of Health and will be the first female minister of Romania. (AP Photo/Jim Pringle)

Mrs. Florica Bagdasar, wife of the former minister of the Health of Romania, was re-elected at the Romanian elections and is seen being interviewed in Bucharest, Romania, on Dec. 5, 1946, after the result had been declared. She will now occupy her husband’s post as Minister of Health and will be the first female minister of Romania. (AP Photo/Jim Pringle)

Florica bagdasar 11

Florica Bagdasar 06

Florica bagdasar 08

 

Sursă foto

D. Bagdasar, un exponent al “stângii naive” (1);

DR. FLORICA BAGDASAR LA ANIVERSAREA 110 ANI DE LA NAŞTERE

Sursă

10 femei celebre din Romania

Sursă

Asclepios versus Hades In Romania (I)

Asclepios versus Hades în Romania (II)

Uniti intru iubirea si sanatatea semenilor

Aporia dintre vocaţia binelui şi datoria partinică (I)

Aporia dintre vocaţia binelui şi datoria partinică (II)

101 ani de viață! Florica Nicolescu, specialist în domeniul psihopedagogiei copilului

Închisă de comunişti pentru un abecedar capitalist

Femei celebre din România (Romanian edition)

Romance de poveste

Sursă

Femei Celebre din Romania II

Prof. dr. Dumitru Bagdasar și Florica Bagdasar

Florica Bagdasar, prima femeie ministru din Romania

FEMEI CELEBRE

O FEMEIE ÎNTRE OAMENI ŞI NEOAMENI

Internaţionala mea: Cronica unei vieţi

Femei care au scris istorie

 

S-a întâmplat azi – Budapesta capitulează în fața sovieticilor, 1945

Soldat rus în Budapesta

Soldat rus scrie în chirilică numele Budapestei pe un semn după asediu

Sursă imagine

La 13 februarie, în urma unui asediu de 50 de zile, Budapesta capitulează în fața trupelor sovietice si a celor române. O bătălie lungă și cu multe victime atât de partea aliaților cât și de partea axei, locuitorii orașului suferind de foamete și boli. Cucerirea orașului a contat enorm în avansul aliaților (a sovieticilor) spre Berlin.

Citiți mai multe despre:

history.net, wiki/en, wiki/ro, wiki/hu, wiki2/en, ww2days, The Budapest TimesDisaster in Budapest, Budapest Strategic Offensive, forum, Project Gutenberg, tumblr search, Pinterest colecție WWII, DigitiSed Newspaper, historia.ro, Liga militarilor profesioniști, dezbatere historia,

Cărți: ”The illustrated timeline of World War II”, ”Best little stories of World War II”, ”The Politics of Backwardness in Hungary, 1825-1945”, ”Battle for Budapest: 100 Days in World War II ”, ”Budapest: The Stalingrad of the Waffen-SS”, ”To the Last Huszar: Hungarian General’s Handbook 1939-1945”, ”The German Defeat in the East, 1944-45” , ”Take Budapest: The Struggle for Hungary, Autumn 1944”, ”TIME-LIFE World War II: 1945: The Final Victories”, Corpul 7 Armată în operația <<Budapesta>> , etc.

Fotografia este o donație pentru Biblioteca The Newberry Library, din partea lui Ann Barzel și o înfățisează pe Anna Pavlova împreună cu o lebădă

Născut Azi – Anna Pavlovna Pavlova

“Master technique and then forget about it and be natural.”

Anna Pavlovna Pavlova (în rusă Анна Павловна (Матвеевна) Павлова)  s-a născut la 12 Februarie 1881 în Ligovo, Sankt Petersburg ea a fost prima balerina a Baletului Imperial Rusesc și a Baletelor Rusești ale lui Sergei Diaghilev. Deasemenea a fost prima balerină care să facă un tur pe mapamond alături de propria trupă de balet.

Fotografia este o donație pentru Biblioteca The Newberry Library, din partea lui Ann Barzel și o înfățisează pe Anna Pavlova împreună cu o lebădă

Fotografia este o donație pentru Biblioteca The Newberry Library, din partea lui Ann Barzel și o înfățisează pe Anna Pavlova împreună cu o lebădă

Sursa foto: Enciclopedia britanica – Anna Pavlovna

Pavlovna este cunoscută în special pentru crearea rolului Lebăda murind

Citește mai departe:

Wiki – Anna Pavlova (en) (ru)

Balelt România – Anna Pavlova, O viață dedicată baletului Clasic

100.ru – Bigrafii, Anna Pavlova

Timeline Interactiv – Anna Pavlova

Online Library of California – Colecția Anna Pavlova

Library of Congress – Printuri cu Anna Pavlova

Video – Lebăda Murind, Compilație

Filmul Anna Pavlovna – IMDB

Cărți: 100 cele mai influente femei ale tuturor timpurilor; 5 Maieștrii Ruși; Călătorie în Lumea Dansului; Pagini din viața mea, Anna Pavlova

Sfaturi – Cum organizăm colecția noastră de fotografii (1) – Sistemul de parcare

De multe ori mi se întâmplă să mă uit prin pozele vechi de familie, recunosc că de fiecare dată când încerc să le sortez sau doar să le vizionez le aranjez altfel, deci niciodată nu sunt mulțumită de modul în care le-am aranjat inițial. Am încercat să aranjez după persoana care apare în poze, dar așa e destul de complicat pormă să vezi timeline-ul, am încercat după evenimente, aceasta fiind o metodă destul de bună deoarece era mai ușor să identifici perioada iar dacă știai evenimentul puteai să identifici mai ușor și personajele, singurul neajuns a fost faptul ca aveam o grămadă de grămăjoare de poze, iar unele poze rămâneau pe dinafara.  Așa că m-am decis să găsesc un sistem mult mai eficient. Din fericire este un adevărat trend acum cu fotografiile vechi și amintirile de familie, ceea ce poate doar să mă bucure. Am găsit în SUA un site foarte drăguț, ”Family curator”, care are o grămadă de informații despre modul în care să avem grijă de aceste comori.  Metoda ei se numește: ”The Parking Lot Method”

Așa că am început să citesc despre metoda asta și am găsit-o destul de ok. Ideea e de a lucra cât mai curat și cât mai rapid posibil. Să vă explic:

Veți avea nevoie de:

  • o masă destul de mare (sau orice suprafață plată întinsă, eu am folosit masa din sufragerie);
  • hârtie de împachetat (e mai ok hârtia decât materilul pentru că astfel evitați să transferați scame pe poze);
  • Etichete;
  • Foi pentru scrierea detaliilor;
  • Plicuri din hârtie fără acid pentru arhivare;
  • Cutie fără acid pentru arhivare.

Cum decurge toată treaba:

  1. Adunați toate fotografiile într-un singur loc.
  2. Vă spălați pe mâini pentru a îndepărta grăsimea și a reduce cât mai mult pătarea fotografiilor cu amprente, este recomandat, dacă aveți, să folosiți mănuși de bumbac.
  3. Întindeți foaie pe masă, aceasta va fi parcarea;
  4. Dacă aveți fotografiile într-o cutie, despachetați-le, este bine să păstrați ordinea din cutie, dacă e ”la prima atingere” pentru că vă va ajuta la sortare. Nu vă faceți grijă cu privire la numărul mare de fotografii, luați cutie după cutie, album după album, nu trebuie să faceți totul deodată
  5. Uitați-vă peste conținut. O să aveți nevoie de timp pentru a vă da seama de persoanele din fotografii. Puneți-le pe grupuri. Sfatul meu e să începeți cu grupuri mai mici, gen persoane, după care puteți să uniți grupurile în familii sau evenimente.
  6. După care etichetațile, scrieți orice vă trece prin minte, ani, nume, locuri, evenimente, acesta poate să fie locul de parcare. Și totuși mai mult ca sigur vor fi fotografii care nu le veți recunoaște, ”The family curator” are un nume simpatic pentru acestea UFO (Unidentified foto object, cred), puteți totși și acestea să le sotați în grupuri, le veți identifica mai târziu.
  7. O metodă de identificarea a fotografiilor necunoscute este aceea de a luat fotografii mai vechi (albume de familie) cunoscute deja și să începeți să comparați fețele, faceți o muncă asemănătoare cu cea a unui software de recunoaștere a fețelor. Sau dacă aveți încă rude în vârstă în viață, acestea ar fi foarte bucuroase să vă ajute.
  8. Urmează arhivarea propiuzisă, pe o foaie A4 (sau cum preferați). Notați detaliile descoperite, este bine să nu scrieți pe poze, puteți să le deteriorați și puneți-le în plicuri din hârtie fără acid.
  9. Fiecare dosar sau plic se trece pormă pe o foie de inventar, cu un cod propiu și instrucțiuni ulterioare (gen urmează să fie scanate).
  10. Acestea se pot nota și într-o arhivă digitală pentru o mai bună organizare.

Citește mai departe:

The Parking Lot Method – The family curator

The Photo Organizers.com

Library of Congress

fotosos.net – Cum păstrăm fotografiile

Elena Văcărescu

Femei Remarcabile ale României – Elena Văcărescu

Istoria României este o istorie a bărbaților, sunt foarte puține femei care au fost ridicate la standardul la care se cuvine. Așa că am deci să încep o serie de femei remarcabile ale României. Voi începe cu Elena Văcărescu.

Prima femeie care devine membră a Academiei Române

Elena Văcărescu, scriitoare română stabilită la Paris, membră de onoare a Academiei Române și laureată în două rânduri cu premiul Academiei Franceze.

Se naște pe 21 septembrie la București și moare la 87 de ani, pe 17 februarie 1947 la Paris. A  avut o bogată activitate literară dar și politică. Este descendenta unei familii vechi din Țara Românească, fiica diplomatului Ioan Văcărescu şi a Eufrosinei Fălcoianu, nepoata pe linie directă scriitorului Iancu Văcărescu. În 1895 se stabilește definitiv în Franța, unde se distinge în viața literară pe mai multe planuri: poet, prozator, memorialist, romancier, dramaturg, traducător. Primul ei volum Chants d’Aurore a fost premiat de Academia Franceză. Deasemenea traduce în limba franceză poezii de Eminescu, Blaga, Goga, Topârceanu, Minulescu, Vinea.

Înainte de plecarea definitivă în Franța, 1888 devine domnișoară de onoare a Reginei Elisabeta, perioadă în care se înfiripă o idilă între ea și Prințul moștenitor Ferdinand, legătură desavuată de rege.

Elena Văcărescu a militat în timpul Primului Război Mondial pentru cauza românească și pentru realizarea Marii Uniri de la 1918. Ca urmare în 1919 este numită de către rege Secretar General al Asociației Române pe lângă Societatea Națiunilor pe o perioadă de 20 de ani. Datorită meritelor sale primește din partea guvernului francez ordinul Cavaler al Legiunii de Onoare. În 1925 devine membru de onoare a Academiei Române, fiind prima femeie care beneficiază de acest titlu.

 

Elenuța Văcărescu

Elenuța Văcărescu

Sursă foto

Elena Văcărescu

Elena Văcărescu

Sursă foto

Elena VăcărescuSursă foto

Elena VăcărescuSursă foto

Elena Văcărescu și Carmen Sylva (Regina Elisabeta a României)

Elena Văcărescu și Carmen Sylva (Regina Elisabeta a României)

Sursă foto

Elena Văcărescu

Elena Văcărescu

Sursă foto

Portret semnat

Portret semnat

Sursă foto

Elena Văcărescu

Elena Văcărescu

Sursă foto

1936 - Națiunile Unite

1936 – Națiunile Unite

Sursă foto

Elena VăcărescuSursă foto

Elena Văcărescu

Elena Văcărescu

Elena VăcărescuSursă foto

Elena Văcărescu

Elena Văcărescu

Sursă foto

Elena Văcărescu la Canne, la înmormântarea lui Titu Maiorescu

Elena Văcărescu la Canne, la înmormântarea lui Titu Maiorescu

Sursă foto

Scrisoare semnată de Elena Văcărescu

Scrisoare semnată de Elena Văcărescu

Elena Văcărescu

Coperta romanului ”Royal Lovers”

Coperta romanului ”Royal Lovers”

Dedicație scrisă de Elena Văcărescu pe primele pagini ale romanului ”Royal Lovers”

Dedicație scrisă de Elena Văcărescu pe primele pagini ale romanului ”Royal Lovers”

Sursă foto

Ascultă vocea, de Radio România Cultural – Elena Văcărescu:

 

Biografie și mai multe despre:

Wiki,

Articole: Vă mai amintiți de… Elena Văcărescu, Iubire regească pentru o domnișoară de Onoare, Elena Văcărescu și prințul Ferdinand

Portret Personalitate – Rocky Marciano

Unul dintre lucrurile care vreau sa le realizes pe acest blog sunt portrete cu personalitati, fie fotograf, sportiv, artist sau om de stiinta. Desigur ca atunci cand voi prezenta fotografi voi insista pe tehnica, camera care a foloosit-o si voi prezenta protofoliu, viata lui, in timp ce cand voi vorbi de alte personalitati voi insista pe portrete si instantanee facute lor de diferiti fotografi. Pentru inceput vreau sa ma axex pe o perioada de timp de pana in anii 70-80 maxim, pana cand a fi fotograf era ceva mai exclusivist.

Azi propun sa ne amintim despre Rocky Marciano, pugilistul american la categoria grea, care detine recordul de victorii in ring, si anume 49 de victorii si nicio infrangere, victorii dintre care 43 prin KO. Impresionant as spune. Cand am citit despre personalitati care s-au nascut pe 1 septembrie si am dat de el (pentru ca spre rusinea mea nu stiam) m-a impresionat, asa ca am decis sa sap un pic in viata acestui om si sa gasesc poate niste fotografii remarcabile.

Dupa cum spuneam a fost boxer la categoria grea si campion din 1952 in 1956.  S-a nascut in Brockton, Massachusetts, de unde i-a venit si porecla de The Brockton Blockbuster sau The Rock from Brockton. Si-a inceput cariera sportiva ca jucator de baseball iar in timpul razboiului a luptat ca boxer in liga amatorilor din armata. Intra in Liga profesionista abia in 12 iulie 1948 dupa cativa ani in liga amatorilor. Se retrage din box la varsta de 32 de ani la 27 aprilie 1956 cu o victorie de 49-0. Dupa ce s-a retras a continuat sa ramana in lumea boxului ca si comentator, gazda de emisiune televizata sau ca arbitru.

 

In 1969 cu putin inainte de a muri a participat la un meci demonstratie intre el si Ali pentru a crea o simulare computerizata a unei intalniri intre cei doi, fiecare in floarea varstei. meciul a fost televizat in 1970, la 20 ianuarie, dupa moartea lui Marciano.

In 31 august 1969, in ajunul zilei sale de nastere, Marciano era pasangerul unui avion pilotat de un tanar neexperimentat pe o vreme proasta, acesta nu a reusit  sa aterizeze si a lovit un copac, astfel pasagerii au murit pe loc.

Rocky Marciano a fost modelul dupa care a fost creat celebrul personaj al lui Sylvester Stalone, Rocky Balboa. Nu voi mai isista si pe alte detalii ale vietii lui si a ceea ce s-a intamplat dupa, acestea se pot afla de pe pagina sa de Wiki sau de pe pagina oficiala sau de pe alte pagini:

GettyImages, o colectie impresionanta de fotografii si sursa lor, cea mai completa colectie cu detalii despre autorul fotografiei si personalitatile care apar in ele.

NYDailyNews, biografia lui in 20 de imagini.

Revista Ring, imagini de arhiva a revistei.

 

 

Portret de Fotograf – Julia Margaret Cameron

Julia Margaret Cameron (1815 – 1879) a fost una dintre cele mai mari portreiste din istoria fotografiei, folosind metode neortodoxe pentru acele vremuri. Ea a imbinat o sensibilitate spirituuala adanca si un simt estetic influentat de Raphael pentru a crea o serie de portrete pline de viata, care descriau Epoca Victoriana.

 

Julia s-a nascut la 11 Iunie 1815, in Calcutta, India, fiica lui Adeline de l’Etang si James Pattle, un oficial britanic al Companiei India de Est. Adeline de l”Etang a fost fiica lui Chevalier Antoine de l`Etang, paj si posibil amant al Marie Antionette dar si un ofiter in Garda de Corp a regelui Ludovic al XVI. Acesta s-a casatorit cu fiica unui aristrocat francez.

Cameron a fost educata in Franta dar s-a intors dupa aceea in India unde s-a casatorit cu Charles Hay Cameron, in 1938, un membru al Comisiei Legislative, stationat in Calcutta, cu 20 de ani mai in varsta ca si ea. In 1848 dupa ce Charles s-a pensionat decit sa se mute in Londra, unde sora Juliei, Sarah Prinsep, organiza un salon la Little Holland House, unde participau mare parte din personalitatile vremii, scriitori si artisiti. In 1860 Cameron a vizitat proprietatea poetului Alfred Lord Tennyson, aflata pe insula Wight. Juliei i-a placut atat de mult locatia incat s-au decis sa isi ia o proprietate in vecinatate. Au numit-o Dimbola Lodge, dupa proprietatea familiei din Ceylon.

Pasiunea pentru fotografie a aparut destul de tarziu, in 1863, cand a primit o camera fotografica in dar de la fiica si ginerele ei. La 48 de ani Julia Cameron era mama a sase copii, foarte religioasa, citita, o prietena excentrica a mai multor personalitati ale perioadei Victoriene, poeti, filozofi si artisiti. Ea spunea despre aceasta pasiune: “From the first moment I handled my lens with a tender ardour, and it has become to me as a living thing, with voice and memory and creative vigour.” (Din primul moment am tratat lentila cu o ardoare delicata, si a devenit pentru mine ca o fiinta vie, cu voce, memorie si viguare creativa).  In urmatorul an facea parte deja din Societatea Fotografica din Londra si Scotia.

Ea a folosit o tehnica diferita de contemporanii sai, pentru care a fost deseori criticata, ea evita in mod deliberat rezolutia perfecta a imaginii si detaliul minutului permis de negativele din sticla si se axa pe directionarea luminii, un focus mai moale si o expunere mai lungacare sa permita inregistrarea in imaginile ei a miscarilor minore ale subiectilor, insufland o impresie de viata. Aceasta tehnica de “Soft Focus” i-a fost prezentata de catre David Wilkie Wynfield. De multe ori Cameron se purta obsesiv in munca ei, obligand subiectii sa stea la nenumarate expuneri in lumina orbitoare in timp ce ea acoperea, expunea si prelucra fiecare placa umeda.  Rezultatele erau necomventionale pentru acele vremuri, deoarece se creeaun anumit efect de Blur prin expunere indelungata, miscarea subiectului si lasarea lentilei defocusata. Aceasta era un mod inedit de a lucra si multi contemporani o ridiculizau pentru acest fapt, familia si prietenii au sprijinit-o, iar ea a devenit una dintre cele mai prolifice si avansata amatoare a vremurilor ei. Datorita febrilitatii cu care a tratat fotografia si a pasiunii ei ne-au ramas foarte multe fotografii cu copii ei si figuri notabile ale acelor timpuri.

In timpul carierei ei, Cameron a inregistrat fotografiile la oficiul de CopyRight si a pastrat inregistrari detaliate, datorita acestui fapt o mare parte a lucrarilor ei au supravietuit pana azi. Acesta este un alt motiv pentru care portretele lui Cameron sunt signifiante, deoarece in parte partele sunt singurele portrete ale unor personalitati semnificante care au supravietuit, devenind astfel o resursa pretioasa. Colectia de fotografii poate fi impartita in doua categorii: portrete incadrate de aproape si ilustratii alegorice bazate pe lucrari religiose sau literare.

Portretele

Datorita relatiilor pe care sora mai mica le avea la Little Holand House, Julia Cameron a reusit sa aiba ca si subiecti numeroase personallitati ale vremii. Uneii dintre acestia sunt: Charles Darwin, Alfred Lord Tennyson, Robert Browning, john Everett Millais, William Michael Rossetti, Edward Burne-Jones, Ellen Terry si George Frederic Watts. Majoritatea acestor portrete sunt incadrate foarte aproape de fata subiectilor cu un focus moale (soft). Deoarece isi cunostea subiectii a incercat sa le captureze personalitatea lor in fotografiile ei.

Ilustratii fotografice

Cea de a doua categorie a lucrarilor ei a fost in mare parte influentata de stilul lui Rafael, inspirate din diferite picturi in ulei. In aceste scene nu exista vreo incercare de a ascunde fundalul. Prin prietenia lui Cameron cu Tennyson a ajuns sa fotografieze ilustratii pentru Idilele Regilor. Aceste fotografii au fost proiectate pentru a ilustra diferite scene din picturi in ulei, incluzand detalii precum costumatia si draperii intrigante.

Intr-un album din 1866, Cameron a pozat-o  pe May Prinsep ca Beatrice Cenci, o romana executata pentru uciderea tatalui violent.

 

In 1875, sotii Cameron s-au mutat inapoi in Ceylon, unde Julia a continuat sa fotografieze, doar ca a avut dificultati datorita lipsei de materie prima dar si a subiectilor celebrii din Little Holland House. Deasemenea deoarece aceste fotografii nu au fost inregistrare, mare majoritate nu s-a pastrat, ele  infatisau celonezi in diferite ipostaze.

Cameron a murit in Ceylon in 1879, datorita unei raceli severe.  De mostenirea ei s-a ingrijit nepoata favorita, cea care apare in foarte multe imagini. Aceasta a scris o biografie a Julie Cameron care a aparut in Dictionary of National Biography in 1886. Fiica Juliei Prinsep a fost insasi autoarea celebra Virginia Wolf care a editat mai apoi, in 1926 o colectie cu fotografiile lui Cameron.

Deasemenea in 1948, Helmut Gernshein a scris o carte despre Cameron, care a facut-o mult mai cunoscuta. El a notat in 1977, ca desi a fost un fotograf extraordinar, Cameron nu a lasat o amprenta in lumea fotografiei deoarece nu a fost apreciata de contemporanii ei, si deci nu a fost imitata. Acest lucru s-a scimbat desigur, datorila lui si a popularizarii lucrarilor ei in cartea sa, astfel in 1975, Imogen Cunningham spunea “As vrea sa vad fotografia de portret mergand inapoi la Julis Margaret Cameron. Nu cred ca e cineva mai bun de atat.”. In 2013 Getty Images au notat intr-o legenda la portretele realizate lui Alice Liddell ca “portretele fotografice ale lui Cameron sunt considerate a fi printre cele mai bune din istoria timpurie a fotografie ”

Deasemenea in 2013 Metropolitan Museum of Art a deschis o expozitie dedicata lui Cameron si portretelor sale. Desi in expozitie au fost prezentate doar cateva portrete a avut cronici signifiante. Ea este prezenta si in muzeul Victorian and Albert Museum – cel mai mare muzeu de arta si design.

 

S-a întâmplat azi – Începe bătălia de la Verdun, 1916

”Ils ne passeront pas”

Pe 21 februarie 1916 începe poate cea mai sângeroasă bătălie a Primului Război Mondial, bătălia de la Verdun, numită și ”Abatorul” deoarece 700000 de oameni au pierit pe câmpul de luptă.

Rezervele traversând râul în drumul lor spre Verdun.  Sursă foto: 300 ppi scanat din National Geographic Magazine, Volumul 31 (1917), pagina 338.

Rezervele traversând râul în drumul lor spre Verdun.
Sursă foto: 300 ppi scanat din National Geographic Magazine, Volumul 31 (1917), pagina 338.

Citește mai multe:

Wikipedia Ro, ENG;

Timeline; Prezi; Timeline2; Virtual reality, 360 tour;

Articole: Batălia de la Verdun, cea mai mare bătălie a tuturor timpurilor; History in an hour; Muzeul imperial; Sângerosul Verdun; Harta Verdun; Bătălia de la Verdun; Primul Război mondial, Bătălia de la Verdun; Ziarul Financiar, Fotografii ca la Verdun; BattleField – Verdun, 1916; Historia.ro – Bătălia de la Verdun;

Născut azi – Nina Simone

Nina Simone se naște la 21 februarie 1933, a fost cântăreață, pianistă, compozitoare și activstă  pentru drepturile civile asociate cu muzica de jazz.

Citește mai mult:

Wikipedia

Site-ul oficial

Articole: New Yorker, Multele bătălii ale Ninei Simone

Film: Sundance, What happened miss Simone: Recenzie Variety, Sundance ,IMDB

Nina Simone – Feeling Good